Un perete TV pare, la prima vedere, unul dintre cele mai simple elemente dintr-un living. Un televizor, o comodă, poate câteva elemente decorative și o iluminare ambientală.
În realitate, aici se întâlnesc câteva dintre cele mai importante decizii de design interior: proporții, înălțime, poziționare, cabluri, instalații, iluminare, materiale și culori.
În cazul acesta, problema nu era doar cum să arate peretele, ci, mai degrabă, cum să facem ca televizorul să fie corect poziționat în raport cu întreaga încăpere.
Și aici a apărut necesitatea unei soluții tehnice: extinderea peretelui.
De ce a fost nevoie de o extensie a peretelui?
În proiectarea unui living, nu este suficient să centrezi televizorul pe bucata de perete pe care o ai la dispoziție.
Trebuie să îl raportezi la întreaga compoziție: mobilier, canapea, circulație, axa camerei și punctul principal din care televizorul va fi privit.
În cazul nostru, poziționarea inițială nu permitea obținerea unei axe vizuale corecte.
Așa că s-a adăugat o extensie de perete, astfel încât televizorul să poată fi poziționat exact unde trebuie.
Pare o modificare mică, însă o astfel de intervenție schimbă practic geometria peretelui și permite ca televizorul să devină parte dintr-o compoziție coerentă, nu un obiect „pus unde a încăput”.
Centrarea înseamnă mai mult decât să măsori peretele
Din experiența noastră de până acum, unul dintre cele mai frecvente compromisuri în amenajările cu televizor este “Îl punem pe mijlocul peretelui și gata”, dar mijlocul peretelui nu este întotdeauna centrul corect.
Câteva aspecte care trebuie luate în calcul la amenajarea livingului:
- poziția canapelei;
- direcția principală de vizionare;
- mobilierul de sub televizor;
- axa camerei;
- ușile și zonele de circulație;
- corpurile de iluminat;
- prizele și traseele de cabluri;
- instalațiile existente.
În plus, televizorul nu ar trebui poziționat pur și simplu „cât mai sus”.
Pentru vizionarea din living, un reper bun este ca centrul ecranului să fie aproximativ la nivelul ochilor atunci când stai pe canapea. În multe configurații, acest lucru ajunge în jurul zonei de 100–110 cm de la pardoseală, dar măsurarea poziției reale de ședere este mai importantă decât folosirea unei valori standard.
Cu alte cuvinte, televizorul trebuie proiectat din poziția în care îl vei folosi, nu din poziția în care îl privești când stai în picioare.
Peretele TV nu este doar decorativ
Un alt aspect pe care îl ignorăm frecvent este faptul că peretele TV trebuie să funcționeze și tehnic.
În spatele unui televizor pot exista:
- alimentarea electrică;
- cablu HDMI;
- internet;
- cabluri pentru soundbar;
- trasee pentru alte echipamente;
- sisteme de iluminare LED;
- eventuale doze și conexiuni ascunse.
De aceea, structura peretelui trebuie gândită înainte de finisarea lui.
În cazul nostru, extensia nu are doar un rol estetic. Ea creează o nouă suprafață care poate fi tratată arhitectural și, în același timp, permite rezolvarea corectă a poziționării televizorului și a infrastructurii din spatele lui.
Asta este diferența dintre un perete decorat și un media wall proiectat.
Riflajele schimbă complet percepția peretelui
Pe suprafața din spatele televizorului au fost folosite riflaje care creează ritm, în primul rând. Un televizor este un dreptunghi mare, negru, foarte geometric. Dacă îl pui pur și simplu pe un perete, devine foarte prezent și poate domina încăperea.
Riflajele introduc o textură repetitivă și “sparg” suprafața.
În al doilea rând, creează senzația de înălțime pentru că direcția verticală conduce vizual de jos în sus și poate face peretele să pară mai înalt și mai arhitectural.
Sigur, este foarte important și densitatea lamelelor pentru că prea multe elemente vizuale pot încărca vizual spațiul, iar prea puține pot părea accidentale.
De aceea, raportul dintre lățimea televizorului, suprafața peretelui și ritmul verticalelor contează enorm.
Iluminarea schimbă tot
Poate cel mai interesant lucru din cele două fotografii este diferența de atmosferă.
Același living.
Aceleași materiale.
Aceleași culori.
Dar senzația este complet diferită.
De ce?
Lumina.
Iluminarea ambientală caldă face ca suprafețele să capete tonuri mai profunde, mai calde. Griurile încep să se ducă spre grej, bej sau maro, lemnul pare mai cald, iar întreaga încăpere capătă o atmosferă intimă.
În fotografiile realizate în timpul montajului, cu lumină naturală și lumină ambientală diferită, suprafețele par mult mai reci și mai neutre.
Asta demonstrează un principiu esențial în design interior: Nu alegi o culoare. Alegi cum va arăta acea culoare sub lumina din încăpere.
De ce aceeași culoare poate părea complet diferită?
Temperatura de culoare a luminii se măsoară în Kelvin (K).
În linii mari:
2700K–3000K → lumină caldă, confortabilă, cu tentă gălbuie
3500K–4000K → lumină mai neutră
5000K+ → lumină rece, apropiată de lumina zilei
Într-un living, lumina caldă este de multe ori mai potrivită pentru atmosfera de seară, mai ales când avem materiale precum lemn, grej, maro, crem sau textile naturale.
Dar există o capcană.
Dacă alegi o culoare neutră pe perete și o iluminezi puternic cu o sursă foarte caldă, ea poate părea mult mai bej sau gălbuie decât ai anticipat.
La fel, o lumină rece poate face un material cald să pară brusc mai gri.
De aceea, mostrele de culoare trebuie testate în condițiile reale de iluminare ale încăperii.
Iluminarea LED nu este doar „o bandă de lumină”
În acest proiect, iluminarea indirectă are și un rol estetic foarte important.
Lumina ascunsă din zona mobilierului și a peretelui creează un strat suplimentar de lumină, fără ca sursa propriu-zisă să fie primul lucru pe care îl observi.
În loc să vezi becul, vezi efectul lui.
Iar acesta este unul dintre principiile importante ale iluminatului arhitectural: sursa poate fi ascunsă, dar lumina trebuie să fie vizibilă.
În plus, iluminarea din spatele televizorului sau din jurul lui poate contribui la integrarea ecranului în compoziție, în loc să îl lase să fie singurul punct luminos al peretelui.
Pentru o imagine cât mai naturală a materialelor, contează și CRI-ul (Color Rendering Index) al sursei de lumină. O sursă cu redare bună a culorilor reproduce mai fidel nuanțele materialelor și finisajelor.
Televizorul, lumina și reflexiile
Mai există un motiv pentru care iluminarea trebuie gândită împreună cu televizorul.
Reflexiile.
O sursă de lumină amplasată greșit poate apărea direct în ecran și poate afecta experiența de vizionare.
De aceea, nu este suficient să spunem:
„Punem LED aici pentru că arată frumos.”
Trebuie să ne întrebăm:
Unde cade lumina?
În ce direcție bate?
Se reflectă în ecran?
Ce se întâmplă seara?
Cum arată materialele când televizorul este pornit?
Cum arată când televizorul este închis?
Chiar și setările televizorului influențează percepția generală a încăperii. Pentru o imagine mai fidelă, modurile de tip Cinema/Filmmaker sunt, în general, mai potrivite decât setările foarte agresive de luminozitate și culoare.
Un living trebuie proiectat pentru mai multe scenarii
Unul dintre lucrurile de care trebuie să ții cont din acest proiect este că livingul se proiectează pentru mai multe scenarii.
Trebuie să arate bine: Când lumina naturală intră în cameră și materialele au un aspect mai rece și mai clar.
Ziua: Când lumina naturală intră în cameră și materialele au un aspect mai rece și mai clar.
Apus: Când lumina naturală începe să dispară și iluminatul artificial preia treptat controlul.
Seara: Când iluminarea ambientală devine principala sursă și toate culorile se schimbă.
Cu televizorul pornit: Când ecranul devine cea mai puternică sursă luminoasă din încăpere.
Cu televizorul oprit: Când peretele trebuie să funcționeze ca element de design, nu ca suport pentru un ecran negru.
Aici apare diferența dintre o amenajare care arată bine într-o randare și una care funcționează în viața reală.
De ce începem întotdeauna cu partea tehnică înainte de finisaje?
Extensia de perete este un exemplu foarte bun. Dacă am fi început cu finisajele ar fi însemnat că trebuia să ne gândim ulterior la poziția televizorului, cablurilor, prize și iluminare și am fi ajuns inevitabil la compromisuri.
În schimb, când începi invers, cu funcționalitatea, poți construi designul în jurul ei.
Ordinea corectă este, în principiu: funcție → poziționare → infrastructură → proporții → materiale → iluminare → finisaje.
Într-un living, designul nu înseamnă doar alegerea unor culori frumoase și a unor materiale care ne plac.
Înseamnă să înțelegi cum se comportă acele materiale în spațiul real.
Unde cade lumina.
Cum se schimbă culoarea seara.
De unde privești televizorul.
La ce înălțime stai.
Unde trebuie ascunse cablurile.
Ce trebuie centrat și față de ce.
Cât de mult trebuie să domine televizorul încăperea.
Și, uneori, înseamnă să construiești un perete acolo unde înainte nu exista unul, doar pentru ca rezultatul final să pară firesc.
Pentru că un design bun are o particularitate interesantă: partea tehnică este foarte bine gândită, dar la final aproape că nu se mai vede.
Și exact asta ne-am dorit și aici.
Ne poți contacta la:
office@kovimag.ro
0799 936 898
București & Ilfov.
